Primul summit internațional dedicat PPP a avut loc la București, în prezența IFC, Bancii Mondiale, BERD si înalților oficiali guvernamentali
Cel mai mare summit internațional privind Parteneriatul Public-Privat (PPP) a avut loc în prezența IFC, Banca Mondială, BERD, a consultanților și oficialilor români cu atribuții în domeniu
Marți, 16 mai, consultanți și specialiști din cadrul International Finance Corporation - IFC (divizie a Băncii Mondiale), reprezentanți ai Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și fondului de investiții în infrastructură Meridian, avocați de la Țuca Zbârcea & Asociații și înalți oficiali guvernamentali și-au dat întâlnire la București, în cadrul cel mai amplu eveniment dedicat investițiilor în sectoare cheie ale economiei prin mecanismul Parteneriatului Public Privat (PPP). Schimbarea unei mentalități, nevoia unei viziuni comune și a unei strategii coerente în ceea ce privește PPP-urile și, nu în ultimul rând, nevoia de adaptare a cadrului legislativ actual pentru a permite derularea proiectelor de PPP reprezintă principalele concluzii ale summit-ului.
Societatea de avocați Țuca Zbârcea & Asociații și International Finance Corporation (IFC), parte a World Bank Group, cu sprijinul fondului de investiții în infrastructură Meridiam au organizat summit-ul internațional cu tema „Viziune și strategie pentru atragerea de investiții private în infrastructura din România”.
Participanții la eveniment au scos în evidență importanța parteneriatelor public-privat (PPP), punctând totodată necesitatea unui cadru normativ coerent și a unor măsuri clare, care să conducă la implementarea unor proiecte de succes și în România, pe modelul altor jurisdicții.
Potrivit lui Florentin Țuca, Managing Partner în cadrul Țuca Zbârcea & Asociații, principalele obstacole în structurarea proiectelor prin mecanismul PPP sunt reprezentate de „dificultățile legate de implementarea unei viziuni, de lipsa unui limbaj comun, a unui numitor comun pe care să-l împărtășească toți actorii implicați - autorităţi publice, instituţii finanţatoare, investitori privaţi -, pe probleme absolut esenţiale în rezolvarea acestor mecanisme contractuale, cum ar fi partajarea riscurilor.” Avocatul și-a exprimat speranța unei schimbării benefice în contextul implementării „strategiei oficiale pentru PPP 2024-2028, pe care ministerul Finanțelor intenționează să o pună în lucru prin unitatea de management al investiţiilor.”
Mihai-Călin Precup, Secretar de Stat la Ministerul Finanțelor, a subliniat avantajele existenței unei platforme comune care să reunească reprezentanți ai statului, ai mediului privat, inclusiv experți din avocatură, precum și instituțiile financiare internaționale: „Parteneriatul public-privat reprezintă o metodă modernă de a debloca niște investiții strategice și, pentru asta, avem nevoie de expertiza privatului şi a instituţiilor financiare internaţionale. Suntem cu toții de acord că, astăzi, în România nu avem o problemă de natură financiară: avem 29 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență, avem practic peste 7% din PIB-ul României alocat pentru investiții bugetare. Este, însă, nevoie de expertiza privatului, de cea a instituțiilor financiare internaționale. La nivelul ministerului Finanțelor și împreună cu IFC, am identificat proiecte de parteneriat public-privat, proiecte de investiții în valoare de 440 milioane de euro, de la infrastructură spitalicească până la infrastructură portuară. Așadar, rolul statului este de a identifica strategic care sunt proiectele prioritare pentru a fi finanțabile iar apoi intervine experiența privatului”.
Mariana Ioniță, Secretar General la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, recunoaște că „ceea ce ne-a lipsit a fost continuitatea politică care să asigure o strategie predictibilă, dar ne-au lipsit și legislația coerentă și capacitatea administrativă. Pentru autostrada Comarnic-Brașov avem o întâlnire cu proiectantul: ne-am alocat 5 ani pentru faza de proiectare, pentru analize aprofundate de teren și alegerea soluției celei mai corespunzătoare, care implică inclusiv construirea de tuneluri, viaducte mari. Următorii pași sunt studiile geotehnice. Există foarte multe fonduri europene pe care ne bazăm în următorii ani, dar după 2029-2030 va trebui să ne gândim mai mult la parteneriatele public-privat, să ne îmbunătățim legislația și capacitatea administrativă.”
În opinia directorului regional pentru Europa din cadrul IFC Europe, Mehita Fanny „pentru un PPP de succes este nevoie de un cadru de reglementare, chiar dacă el este unul perfectibil. Din partea guvernelor este nevoie de angajament ferm, de viziune pentru a selecta proiectele cele mai relevante. Este important pentru o țară să aibă un flux de proiecte, astfel încât replicarea şi scalarea să optimizeze costurile. Și, nu în ultimul rând, este nevoie de oameni dedicați atât în stadiul de proiectare și de implementare, dar și în timpul supravegherii implementării, o etapă extrem de importantă în cadrul căreia multe dintre proiectele PPP eșuează. Pentru operatorii privați, este important ca implicarea lor să se facă într-un mediu în care există un cadru instituțional clar reglementat, fără vreun risc pentru operatorul privat de a renegocia după semnarea contractului PPP, iar acordul în sine să fie unul bine redactat, în care fiecare parte își cunoaște atribuțiile. Pentru finanțatori, proiectele trebuie să fie bancabile, să fie bine structurate iar riscul dintre public și privat să fie alocat în mod transparent și de o manieră echilibrată, fiecare parte asumându-și cotă parte din riscuri. Nu în ultimul rând, pentru societatea civilă, în calitate de beneficiar principal al unor asemenea investiții, proiectele PPP trebuie să fie accesibile din punct de vedere financiar, să aibă un scop practic și o utilitate și, nu în ultimul rând, să fie sustenabile, adaptate la nevoile sociale și de mediu ale comunității.”
Marți, 16 mai, consultanți și specialiști din cadrul International Finance Corporation - IFC (divizie a Băncii Mondiale), reprezentanți ai Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și fondului de investiții în infrastructură Meridian, avocați de la Țuca Zbârcea & Asociații și înalți oficiali guvernamentali și-au dat întâlnire la București, în cadrul cel mai amplu eveniment dedicat investițiilor în sectoare cheie ale economiei prin mecanismul Parteneriatului Public Privat (PPP). Schimbarea unei mentalități, nevoia unei viziuni comune și a unei strategii coerente în ceea ce privește PPP-urile și, nu în ultimul rând, nevoia de adaptare a cadrului legislativ actual pentru a permite derularea proiectelor de PPP reprezintă principalele concluzii ale summit-ului.
Societatea de avocați Țuca Zbârcea & Asociații și International Finance Corporation (IFC), parte a World Bank Group, cu sprijinul fondului de investiții în infrastructură Meridiam au organizat summit-ul internațional cu tema „Viziune și strategie pentru atragerea de investiții private în infrastructura din România”.
Participanții la eveniment au scos în evidență importanța parteneriatelor public-privat (PPP), punctând totodată necesitatea unui cadru normativ coerent și a unor măsuri clare, care să conducă la implementarea unor proiecte de succes și în România, pe modelul altor jurisdicții.
Potrivit lui Florentin Țuca, Managing Partner în cadrul Țuca Zbârcea & Asociații, principalele obstacole în structurarea proiectelor prin mecanismul PPP sunt reprezentate de „dificultățile legate de implementarea unei viziuni, de lipsa unui limbaj comun, a unui numitor comun pe care să-l împărtășească toți actorii implicați - autorităţi publice, instituţii finanţatoare, investitori privaţi -, pe probleme absolut esenţiale în rezolvarea acestor mecanisme contractuale, cum ar fi partajarea riscurilor.” Avocatul și-a exprimat speranța unei schimbării benefice în contextul implementării „strategiei oficiale pentru PPP 2024-2028, pe care ministerul Finanțelor intenționează să o pună în lucru prin unitatea de management al investiţiilor.”
Mihai-Călin Precup, Secretar de Stat la Ministerul Finanțelor, a subliniat avantajele existenței unei platforme comune care să reunească reprezentanți ai statului, ai mediului privat, inclusiv experți din avocatură, precum și instituțiile financiare internaționale: „Parteneriatul public-privat reprezintă o metodă modernă de a debloca niște investiții strategice și, pentru asta, avem nevoie de expertiza privatului şi a instituţiilor financiare internaţionale. Suntem cu toții de acord că, astăzi, în România nu avem o problemă de natură financiară: avem 29 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență, avem practic peste 7% din PIB-ul României alocat pentru investiții bugetare. Este, însă, nevoie de expertiza privatului, de cea a instituțiilor financiare internaționale. La nivelul ministerului Finanțelor și împreună cu IFC, am identificat proiecte de parteneriat public-privat, proiecte de investiții în valoare de 440 milioane de euro, de la infrastructură spitalicească până la infrastructură portuară. Așadar, rolul statului este de a identifica strategic care sunt proiectele prioritare pentru a fi finanțabile iar apoi intervine experiența privatului”.
Mariana Ioniță, Secretar General la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, recunoaște că „ceea ce ne-a lipsit a fost continuitatea politică care să asigure o strategie predictibilă, dar ne-au lipsit și legislația coerentă și capacitatea administrativă. Pentru autostrada Comarnic-Brașov avem o întâlnire cu proiectantul: ne-am alocat 5 ani pentru faza de proiectare, pentru analize aprofundate de teren și alegerea soluției celei mai corespunzătoare, care implică inclusiv construirea de tuneluri, viaducte mari. Următorii pași sunt studiile geotehnice. Există foarte multe fonduri europene pe care ne bazăm în următorii ani, dar după 2029-2030 va trebui să ne gândim mai mult la parteneriatele public-privat, să ne îmbunătățim legislația și capacitatea administrativă.”
În opinia directorului regional pentru Europa din cadrul IFC Europe, Mehita Fanny „pentru un PPP de succes este nevoie de un cadru de reglementare, chiar dacă el este unul perfectibil. Din partea guvernelor este nevoie de angajament ferm, de viziune pentru a selecta proiectele cele mai relevante. Este important pentru o țară să aibă un flux de proiecte, astfel încât replicarea şi scalarea să optimizeze costurile. Și, nu în ultimul rând, este nevoie de oameni dedicați atât în stadiul de proiectare și de implementare, dar și în timpul supravegherii implementării, o etapă extrem de importantă în cadrul căreia multe dintre proiectele PPP eșuează. Pentru operatorii privați, este important ca implicarea lor să se facă într-un mediu în care există un cadru instituțional clar reglementat, fără vreun risc pentru operatorul privat de a renegocia după semnarea contractului PPP, iar acordul în sine să fie unul bine redactat, în care fiecare parte își cunoaște atribuțiile. Pentru finanțatori, proiectele trebuie să fie bancabile, să fie bine structurate iar riscul dintre public și privat să fie alocat în mod transparent și de o manieră echilibrată, fiecare parte asumându-și cotă parte din riscuri. Nu în ultimul rând, pentru societatea civilă, în calitate de beneficiar principal al unor asemenea investiții, proiectele PPP trebuie să fie accesibile din punct de vedere financiar, să aibă un scop practic și o utilitate și, nu în ultimul rând, să fie sustenabile, adaptate la nevoile sociale și de mediu ale comunității.”