Ce trebuie să știi dacă ești polițist și ești cercetat disciplinar
În primul rând, cercetarea disciplinară a polițiștilor este reglementată de Legea nr. 360/2002 privind statutul polițistului (în continuare „Legea 360/2002”) și de Hotărârea nr. 725/2015 pentru stabilirea normelor de aplicare a cap. IV din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, referitoare la acordarea recompenselor şi răspunderea disciplinară a poliţiştilor (în continuare „Hotărârea 725/2015”).
Care sunt abaterile disciplinare prevăzute de lege?
În principiu, în materia răspunderii disciplinare a polițiștilor, faptele care pot constitui abateri disciplinare sunt reglementate destul de larg. Acestea pot fi:
a) comportarea necorespunzătoare, în serviciu, familie sau în societate, care aduce atingere onoarei, probităţii profesionale a poliţistului sau prestigiului instituţiei;
b) neglijenţa manifestată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau a dispoziţiilor primite de la şefii ierarhici sau de la autorităţile anume abilitate de lege;
c) întârzierea repetată sau nejustificată a soluţionării lucrărilor;
d) refuzul nejustificat de a îndeplini o atribuţie de serviciu cuprinsă în fişa postului;
e) depăşirea atribuţiilor de serviciu ori lipsa de solicitudine în relaţiile cu cetăţenii;
f) absenţa nemotivată ori întârzierea repetată de la serviciu;
g) producerea de pagube materiale unităţii din care face parte sau patrimoniului Ministerului de Interne;
h) încălcarea normelor privind confidenţialitatea activităţii desfăşurate;
i) nerespectarea prevederilor jurământului de credinţă;
j) imixtiunea ilegală în activitatea altui poliţist;
k) intervenţia pentru influenţarea soluţionării unor cereri privind satisfacerea intereselor oricărei persoane.
l) încălcarea prevederilor referitoare la îndatoriri, incompatibilităţi, conflicte de interese şi interdicţiile stabilite prin lege.
Ce sancțiuni poate primi un polițist?
Sancțiunile disciplinare care pot fi aplicate unui polițist sunt:
a) mustrare scrisă;
b) diminuarea salariului funcţiei de bază cu 5-20% pe o perioadă de 1-3 luni;
c) amânarea promovării în grade profesionale sau funcţii superioare pe o perioadă de 1-3 ani;
d) trecerea într-o funcţie inferioară până la cel mult nivelul de bază al gradului profesional deţinut;
e) destituirea din poliţie.
De asemenea, pentru prevenirea săvârșirii ulterioare de abateri disciplinare, după efectuarea cercetării prealabile poate fi dispusă atenționarea polițistului, fără a fi astfel aplicată vreo sancțiune. Această măsură are caracter administrativ-preventiv și nu produce consecințe asupra raportului de serviciu.
În practică, măsura atenționării este dispusă pentru abateri disciplinare cu gravitate redusă sau care nu au produs efecte. Este de dorit aplicarea atenționării în asemenea situații, având în vedere că aplicarea unei sancțiuni, inclusiv cea a mustrării scrise urmează a atrage efecte secundare precum pierderea anumitor drepturi salariale sau interdicții precum posibilitatea participării la un concurs etc.
Cum decurge cercetarea disciplinară?
– declanșarea cercetării disciplinare, ca regulă, va fi realizată de persoana care are competenţa de numire în funcţie a poliţistului cercetat sau de şeful unităţii ierarhic superioare;
– administrarea de probe în vederea verificării existenței sau inexistenței abaterii disciplinare;
– întocmirea proiectului raportului de cercetare prealabilă și comunicarea acestuia către persoana cercetată;
– 3 zile lucrătoare de la data luării la cunoștință pentru formularea de obiecțiuni sau de a solicita probe în apărare;
– finalizarea raportului și comunicarea dosarului către persoana care a dispus cercetarea; aceasta poate să claseze dosarul, să îl restituie pentru continuarea cercetărilor, să aplice direct mustrarea scrisă ori diminuarea salariului sau să sesizeze și să consulte consiliul de disciplină;
– procedura în fața consiliului de disciplină care se pronunță prin încheiere;
– dacă s-a stabilit o sancțiune, aceasta poate fi contestată la unitatea superioară; contestația se depune la secretariatul unității conduse de persoana care a dispus sancționarea, în termen de 10 zile lucrătoare de la luarea la cunoștință;
– după soluționarea contestației, polițistul se poate adresa instanței de contencios administrativ în vederea anulării sancțiunii, precum și a oricăror altor acte care au stat la baza emiterii actului de sancționare.
Drepturile polițistului în procedură:
– poți formula cerere de recuzare a polițistului desemnat cu cercetarea sau membrilor Consiliului dacă aceștia se află într-un caz de incompatibilitate;
– poți solicita administrarea oricăror probe în favoarea ta;
– poți fi asistat de un polițist, de un reprezentat desemnat de sindicatul din care faci parte ori de un avocat;
– poți lua la cunoștință de documentele aflate în dosarul de cercetare disciplinară;
– poți formula obiecțiuni sau depune rapoarte;
– poți contesta actul administrativ de sancționare la unitatea superioară și, ulterior, la instanța de contencios administrativ;
Cum te poate ajuta un avocat în cercetarea disciplinară:
Este important de reținut că în cadrul cercetării poți fi asistat de un avocat; acest lucru este ignorat de majoritatea persoanelor cercetate care, în general, nu știu că au această posibilitate.
Un avocat cu experiență în astfel de cauze cunoaște practica, ce probe se pot administra, care sunt erorile frecvente care duc la nulitatea procedurii sau a actului de sancționare și se asigură că drepturile tale sunt respectate iar procedura este îndeplinită conform legii.
Important de reținut:
– polițistul beneficiază de prezumția de nevinovăție; trebuie dovedit dincolo de orice dubiu existența abaterii disciplinare și a vinovăției;
– sancțiunile se dispun în termen de cel mult 6 luni de la data la care persoana în drept a aflat de săvârșirea abaterii, dar nu mai mult de 2 ani de la săvârșirea acesteia;
– sancțiunile anterioare și radiate nu pot fi avute în vedere la aprecierea gravității faptei și a sancțiunii ce urmează a fi aplicată;
– nerespectarea procedurii disciplinare ori nedovedirea dincolo de orice dubiu a săvârșirii abaterii disciplinare poate duce la desființarea sancțiunii aplicate.
Cele mai multe sancțiuni se desființează în instanță din cauze precum:
- Nerespectarea termenelor de prescripție și decădere;
- Încălcarea proporționalității sancțiunii;
- Încălcarea dreptului la apărare și lipsa motivării respingerii apărărilor;
- Lipsa unor aspecte necesare din actul de sancționare, precum instanța competentă la care poate fi contestat actul administrativ.
Pentru orice neclarități sau aspecte suplimentare referitoare la procedura cercetării disciplinare, vă rugăm să ne contactați la adresa de e-mail office@ionesculegal.ro.
Care sunt abaterile disciplinare prevăzute de lege?
În principiu, în materia răspunderii disciplinare a polițiștilor, faptele care pot constitui abateri disciplinare sunt reglementate destul de larg. Acestea pot fi:
a) comportarea necorespunzătoare, în serviciu, familie sau în societate, care aduce atingere onoarei, probităţii profesionale a poliţistului sau prestigiului instituţiei;
b) neglijenţa manifestată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau a dispoziţiilor primite de la şefii ierarhici sau de la autorităţile anume abilitate de lege;
c) întârzierea repetată sau nejustificată a soluţionării lucrărilor;
d) refuzul nejustificat de a îndeplini o atribuţie de serviciu cuprinsă în fişa postului;
e) depăşirea atribuţiilor de serviciu ori lipsa de solicitudine în relaţiile cu cetăţenii;
f) absenţa nemotivată ori întârzierea repetată de la serviciu;
g) producerea de pagube materiale unităţii din care face parte sau patrimoniului Ministerului de Interne;
h) încălcarea normelor privind confidenţialitatea activităţii desfăşurate;
i) nerespectarea prevederilor jurământului de credinţă;
j) imixtiunea ilegală în activitatea altui poliţist;
k) intervenţia pentru influenţarea soluţionării unor cereri privind satisfacerea intereselor oricărei persoane.
l) încălcarea prevederilor referitoare la îndatoriri, incompatibilităţi, conflicte de interese şi interdicţiile stabilite prin lege.
Ce sancțiuni poate primi un polițist?
Sancțiunile disciplinare care pot fi aplicate unui polițist sunt:
a) mustrare scrisă;
b) diminuarea salariului funcţiei de bază cu 5-20% pe o perioadă de 1-3 luni;
c) amânarea promovării în grade profesionale sau funcţii superioare pe o perioadă de 1-3 ani;
d) trecerea într-o funcţie inferioară până la cel mult nivelul de bază al gradului profesional deţinut;
e) destituirea din poliţie.
De asemenea, pentru prevenirea săvârșirii ulterioare de abateri disciplinare, după efectuarea cercetării prealabile poate fi dispusă atenționarea polițistului, fără a fi astfel aplicată vreo sancțiune. Această măsură are caracter administrativ-preventiv și nu produce consecințe asupra raportului de serviciu.
În practică, măsura atenționării este dispusă pentru abateri disciplinare cu gravitate redusă sau care nu au produs efecte. Este de dorit aplicarea atenționării în asemenea situații, având în vedere că aplicarea unei sancțiuni, inclusiv cea a mustrării scrise urmează a atrage efecte secundare precum pierderea anumitor drepturi salariale sau interdicții precum posibilitatea participării la un concurs etc.
Cum decurge cercetarea disciplinară?
– declanșarea cercetării disciplinare, ca regulă, va fi realizată de persoana care are competenţa de numire în funcţie a poliţistului cercetat sau de şeful unităţii ierarhic superioare;
– administrarea de probe în vederea verificării existenței sau inexistenței abaterii disciplinare;
– întocmirea proiectului raportului de cercetare prealabilă și comunicarea acestuia către persoana cercetată;
– 3 zile lucrătoare de la data luării la cunoștință pentru formularea de obiecțiuni sau de a solicita probe în apărare;
– finalizarea raportului și comunicarea dosarului către persoana care a dispus cercetarea; aceasta poate să claseze dosarul, să îl restituie pentru continuarea cercetărilor, să aplice direct mustrarea scrisă ori diminuarea salariului sau să sesizeze și să consulte consiliul de disciplină;
– procedura în fața consiliului de disciplină care se pronunță prin încheiere;
– dacă s-a stabilit o sancțiune, aceasta poate fi contestată la unitatea superioară; contestația se depune la secretariatul unității conduse de persoana care a dispus sancționarea, în termen de 10 zile lucrătoare de la luarea la cunoștință;
– după soluționarea contestației, polițistul se poate adresa instanței de contencios administrativ în vederea anulării sancțiunii, precum și a oricăror altor acte care au stat la baza emiterii actului de sancționare.
Drepturile polițistului în procedură:
– poți formula cerere de recuzare a polițistului desemnat cu cercetarea sau membrilor Consiliului dacă aceștia se află într-un caz de incompatibilitate;
– poți solicita administrarea oricăror probe în favoarea ta;
– poți fi asistat de un polițist, de un reprezentat desemnat de sindicatul din care faci parte ori de un avocat;
– poți lua la cunoștință de documentele aflate în dosarul de cercetare disciplinară;
– poți formula obiecțiuni sau depune rapoarte;
– poți contesta actul administrativ de sancționare la unitatea superioară și, ulterior, la instanța de contencios administrativ;
Cum te poate ajuta un avocat în cercetarea disciplinară:
Este important de reținut că în cadrul cercetării poți fi asistat de un avocat; acest lucru este ignorat de majoritatea persoanelor cercetate care, în general, nu știu că au această posibilitate.
Un avocat cu experiență în astfel de cauze cunoaște practica, ce probe se pot administra, care sunt erorile frecvente care duc la nulitatea procedurii sau a actului de sancționare și se asigură că drepturile tale sunt respectate iar procedura este îndeplinită conform legii.
Important de reținut:
– polițistul beneficiază de prezumția de nevinovăție; trebuie dovedit dincolo de orice dubiu existența abaterii disciplinare și a vinovăției;
– sancțiunile se dispun în termen de cel mult 6 luni de la data la care persoana în drept a aflat de săvârșirea abaterii, dar nu mai mult de 2 ani de la săvârșirea acesteia;
– sancțiunile anterioare și radiate nu pot fi avute în vedere la aprecierea gravității faptei și a sancțiunii ce urmează a fi aplicată;
– nerespectarea procedurii disciplinare ori nedovedirea dincolo de orice dubiu a săvârșirii abaterii disciplinare poate duce la desființarea sancțiunii aplicate.
Cele mai multe sancțiuni se desființează în instanță din cauze precum:
- Nerespectarea termenelor de prescripție și decădere;
- Încălcarea proporționalității sancțiunii;
- Încălcarea dreptului la apărare și lipsa motivării respingerii apărărilor;
- Lipsa unor aspecte necesare din actul de sancționare, precum instanța competentă la care poate fi contestat actul administrativ.
Pentru orice neclarități sau aspecte suplimentare referitoare la procedura cercetării disciplinare, vă rugăm să ne contactați la adresa de e-mail office@ionesculegal.ro.