Transmiterea părților sociale prin succesiune: ce trebuie să știe asociații și moștenitorii
Câteodată, decesul unui asociat aduce provocări neașteptate în viața unei firme. Ce se întâmplă cu părțile sociale ale celui decedat? Devine moștenitorul automat asociat sau are doar drept la bani?
Articolul este redactat de av. Ronald Elek şi av. Bianca Nedelcu, din cadrul Elek & Elek - Societate civilă de avocaţi.
1. Introducere
Transmiterea părților sociale către persoane din afara societății are loc, de regulă, prin acte inter vivos, însă există și situații în care transmiterea poate avea loc mortis causa.
În cazul Societății cu Răspundere Limitată, această transmitere are un caracter intuitu personae, bazat pe încrederea acordată de către asociați persoanei care urmează să participe la societate. În acest sens, componenta affectio societatis este deosebit de importantă, fiind esențială pentru funcționarea corespunzătoare a societății.
Astfel, în lipsa unei stipulații contrare în actul constitutiv, Legea societăților prevede un standard destul de ridicat pentru transmiterea părților sociale către persoane din afara societății, respectiv întrunirea unei majorități de ¾ din capitalul social. Deși voința asociaților de a colabora este extrem de importantă, odată cu decesul unui asociat se naște și dreptul constituțional la moștenire în favoarea succesorilor acestuia.
Pentru a concilia aceste imperative aparent contradictorii, Legea societăților reglementează mai multe ipoteze posibile în cazul Societății cu Răspundere Limitată.
2. SRL cu trei sau mai mulți asociați
În acest caz, art. 230 din Legea 31/1990 conferă asociaților un drept de opțiune între continuarea societății cu moștenitorii și plata către aceștia a contravalorii părților sociale cuvenite. Prin urmare, în lipsă de stipulație contrară în actul constitutiv, asociații decid dacă doresc să atribuie calitatea de asociat succesorului.
În măsura în care nu doresc continuarea cu moștenitorii, societatea plătește acestora contravaloarea părților sociale (conform ultimului bilanț contabil aprobat), în termen de 3 luni de la notificarea decesului asociatului.
Totuși, în actul constitutiv poate fi inserată ab initio o clauză ce prevede expres dacă societatea continuă sau nu cu moștenitorii. În ceea ce privește clauza de necontinuare, Curtea Constituțională a reținut că aceasta nu contravine dreptului la moștenire, din moment ce succesiunea presupune plata părților sociale, nu dobândirea calității de asociat, avându-se în vedere protejarea caracterului intuitu personae al societății.
3. SRL cu doi asociați
În această ipoteză particulară, art. 229 din Legea nr. 31/1990 instituie regula conform căreia decesul unui asociat dintre cei doi ai unui SRL este un caz de dizolvare a societății. Există totuși și două excepții:
i) Prima excepție prevede că societatea nu se dizolvă în măsura în care în actul constitutiv este introdusă o clauză de continuare cu moștenitorii. În acest caz, societatea își continuă activitatea cu asociatul rămas și moștenitorii asociatului decedat.
ii) Cea de-a doua excepție este situația în care asociatul rămas hotărăște continuarea societății sub forma unui SRL cu asociat unic. Această decizie poate fi luată și ulterior decesului, prin hotărârea asociatului rămas, fără a fi necesară o prevedere anterioară în actul constitutiv. În acest caz, asociatul unic trebuie să plătească moștenitorilor părțile sociale conform ultimului bilanț contabil aprobat.
Menționăm că prevederile art. 229 se aplică și în măsura în care decedează mai mulți asociați ai unui SRL, dacă rămâne un singur asociat în viață.
4. SRL cu asociat unic
Spre deosebire de ipoteza anterioară, Legea societăților nu prevede că decesul asociatului unic este un caz de dizolvare a societății. Cu toate acestea, rămâne la latitudinea asociatului unic dacă dorește să includă o astfel de clauză de dizolvare în actul constitutiv, moștenitorii urmând a se îndestula ulterior lichidării.
În caz contrar, în lipsa unei stipulații exprese prevăzute în actul constitutiv, moștenitorii pot continua societatea, dacă doresc. În situația în care asociatul unic are un singur moștenitor, atunci societatea va continua sub aceeași formă. Dacă însă asociatul are mai mulți moștenitori, societatea se transformă, aceștia putând să continue sub forma unui SRL cu mai mulți asociați.
5. Concluzie
Transmiterea părților sociale prin succesiune în cadrul SRL este reglementată cu nuanțe în funcție de numărul asociaților și prevederile statutare:
• Dacă rămân mai mulți de doi asociați în viață, societatea poate continua cu moștenitorii asociatului decedat sau poate plăti acestora contravaloarea părților sociale, în termen de 3 luni de la notificarea decesului.
• Dacă rămâne un singur asociat în viață, societatea se dizolvă, cu excepția cazului în care actul constitutiv prevede continuarea cu moștenitorii sau asociatul rămas decide transformarea societății într-un SRL cu asociat unic.
• Dacă decedează asociatul unic, în lipsa unei stipulații exprese în actul constitutiv privind dizolvarea, moștenitorii pot continua societatea, aceasta transformându-se într-un SRL cu mai mulți asociați.
Este esențial ca actul constitutiv să fie redactat cu atenție, având în vedere aceste scenarii, pentru a asigura continuitatea și stabilitatea societății în cazul unor evenimente neprevăzute. Consultarea unui specialist în drept comercial este recomandată pentru a adapta statutul societății la nevoile și dorințele asociaților.
Articolul este redactat de av. Ronald Elek şi av. Bianca Nedelcu, din cadrul Elek & Elek - Societate civilă de avocaţi.
1. Introducere
Transmiterea părților sociale către persoane din afara societății are loc, de regulă, prin acte inter vivos, însă există și situații în care transmiterea poate avea loc mortis causa.
În cazul Societății cu Răspundere Limitată, această transmitere are un caracter intuitu personae, bazat pe încrederea acordată de către asociați persoanei care urmează să participe la societate. În acest sens, componenta affectio societatis este deosebit de importantă, fiind esențială pentru funcționarea corespunzătoare a societății.
Astfel, în lipsa unei stipulații contrare în actul constitutiv, Legea societăților prevede un standard destul de ridicat pentru transmiterea părților sociale către persoane din afara societății, respectiv întrunirea unei majorități de ¾ din capitalul social. Deși voința asociaților de a colabora este extrem de importantă, odată cu decesul unui asociat se naște și dreptul constituțional la moștenire în favoarea succesorilor acestuia.
Pentru a concilia aceste imperative aparent contradictorii, Legea societăților reglementează mai multe ipoteze posibile în cazul Societății cu Răspundere Limitată.
2. SRL cu trei sau mai mulți asociați
În acest caz, art. 230 din Legea 31/1990 conferă asociaților un drept de opțiune între continuarea societății cu moștenitorii și plata către aceștia a contravalorii părților sociale cuvenite. Prin urmare, în lipsă de stipulație contrară în actul constitutiv, asociații decid dacă doresc să atribuie calitatea de asociat succesorului.
În măsura în care nu doresc continuarea cu moștenitorii, societatea plătește acestora contravaloarea părților sociale (conform ultimului bilanț contabil aprobat), în termen de 3 luni de la notificarea decesului asociatului.
Totuși, în actul constitutiv poate fi inserată ab initio o clauză ce prevede expres dacă societatea continuă sau nu cu moștenitorii. În ceea ce privește clauza de necontinuare, Curtea Constituțională a reținut că aceasta nu contravine dreptului la moștenire, din moment ce succesiunea presupune plata părților sociale, nu dobândirea calității de asociat, avându-se în vedere protejarea caracterului intuitu personae al societății.
3. SRL cu doi asociați
În această ipoteză particulară, art. 229 din Legea nr. 31/1990 instituie regula conform căreia decesul unui asociat dintre cei doi ai unui SRL este un caz de dizolvare a societății. Există totuși și două excepții:
i) Prima excepție prevede că societatea nu se dizolvă în măsura în care în actul constitutiv este introdusă o clauză de continuare cu moștenitorii. În acest caz, societatea își continuă activitatea cu asociatul rămas și moștenitorii asociatului decedat.
ii) Cea de-a doua excepție este situația în care asociatul rămas hotărăște continuarea societății sub forma unui SRL cu asociat unic. Această decizie poate fi luată și ulterior decesului, prin hotărârea asociatului rămas, fără a fi necesară o prevedere anterioară în actul constitutiv. În acest caz, asociatul unic trebuie să plătească moștenitorilor părțile sociale conform ultimului bilanț contabil aprobat.
Menționăm că prevederile art. 229 se aplică și în măsura în care decedează mai mulți asociați ai unui SRL, dacă rămâne un singur asociat în viață.
4. SRL cu asociat unic
Spre deosebire de ipoteza anterioară, Legea societăților nu prevede că decesul asociatului unic este un caz de dizolvare a societății. Cu toate acestea, rămâne la latitudinea asociatului unic dacă dorește să includă o astfel de clauză de dizolvare în actul constitutiv, moștenitorii urmând a se îndestula ulterior lichidării.
În caz contrar, în lipsa unei stipulații exprese prevăzute în actul constitutiv, moștenitorii pot continua societatea, dacă doresc. În situația în care asociatul unic are un singur moștenitor, atunci societatea va continua sub aceeași formă. Dacă însă asociatul are mai mulți moștenitori, societatea se transformă, aceștia putând să continue sub forma unui SRL cu mai mulți asociați.
5. Concluzie
Transmiterea părților sociale prin succesiune în cadrul SRL este reglementată cu nuanțe în funcție de numărul asociaților și prevederile statutare:
• Dacă rămân mai mulți de doi asociați în viață, societatea poate continua cu moștenitorii asociatului decedat sau poate plăti acestora contravaloarea părților sociale, în termen de 3 luni de la notificarea decesului.
• Dacă rămâne un singur asociat în viață, societatea se dizolvă, cu excepția cazului în care actul constitutiv prevede continuarea cu moștenitorii sau asociatul rămas decide transformarea societății într-un SRL cu asociat unic.
• Dacă decedează asociatul unic, în lipsa unei stipulații exprese în actul constitutiv privind dizolvarea, moștenitorii pot continua societatea, aceasta transformându-se într-un SRL cu mai mulți asociați.
Este esențial ca actul constitutiv să fie redactat cu atenție, având în vedere aceste scenarii, pentru a asigura continuitatea și stabilitatea societății în cazul unor evenimente neprevăzute. Consultarea unui specialist în drept comercial este recomandată pentru a adapta statutul societății la nevoile și dorințele asociaților.